CONSILIUL LEGISLATIV
Aviz nr. 308 / 2017
AVIZ
referitor la propunerea legislativă Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
Analizând propunerea legislativă Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B161 din 2.05.2017,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
I. Observații la proiectul legii
1. Proiectul de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice are ca obiect stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
Potrivit Expunerii de motive, intervențiile legislative vizează aspecte precum: eliminarea disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare, stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiilor ocupaționale, stimularea performanței profesionale, reglementarea modalității de remunerare a personalului care deține titlul științific de doctor prin acordarea unei indemnizații lunare pentru titlul științific de doctor, încadrarea sumei sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite, precum și definirea unor termeni și expresii, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmărește eliminarea neclarităților existente în prezent.
Semnalăm că se propune ca prevederile legii să se aplice etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, prin acordarea de majorări salariale în anii 2017 -2021, prin acordarea în anul 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege, iar începând cu anul 2023 salariile de bază se vor stabili prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele la lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la acea dată.
2. Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, având în vedere faptul că, în finalul proiectului, se propun intervenții legislative și asupra unor legi de natură organică, precum Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, domeniu prevăzut în mod expres de art.73 alin.(3) lit.a) ca fiind de competența exclusivă a legilor organice.
În aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat, în măsura în care intră în vigoare în cursul prezentului exercițiu financiar, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) din Constituția României. Totodată, trebuie respectate atât dispozițiile art.7 din Legea responsabilității fiscale nr.69/2010, cu privire la valorile de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică, astfel cum sunt acestea menționate în Protocolul nr.12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cât și prevederile art.33 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact.
4. La Expunerea de motive, semnalăm că este prevăzută și Secțiunea 11, unde se precizează că Proiectul de act normativ transpune legislația comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia. Recomandăm revederea acestei expresii, având în vedere faptul că în cuprinsul propunerii legislative nu există o mențiune privind transpunerea actelor juridice ale Uniunii Europene.
Totodată, recomandăm revederea expresiei a fost elaborat proiectul de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, având în vedere dispozițiile art.74 din Constituția României, potrivit căruia deputații și senatorii își exercită dreptul la inițiativă legislativă prin propuneri legislative, iar proiectele de lege sunt modalitatea prin care Guvernul își manifestă inițiativa legislativă.
5. Sub aspectul sistematizării propunerii legislative, semnalăm că Secțiunile a 2-a, a 3-a și a 4-a din cadrul Capitolului I conțin doar câte un singur articol, ceea ce este impropriu stilului normativ.
Referitor la modalitatea de structurare a anexelor, sugerăm ca în cadrul anexelor care cuprind articole, marcarea acestora să se facă în mod cursiv, în continuare, fără ca la fiecare capitol numărătoarea să înceapă din nou de la cifra 1.
Pentru suplețea reglementării, propunem ca marcarea anexelor să fie poziționată în partea dreaptă sus a primei pagini, iar denumirea anexelor, precum și a capitolelor acestora să fie redată doar o singură dată, pe prima pagină a acestora, urmând a fi eliminată din restul situațiilor.
6. Tot ca o observație de ordin general, pentru a fi în acord cu prevederile teza finală a art.38 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, propunem eliminarea parantezelor folosite în prezentarea unor explicații, iar pentru concordanță cu art.49 alin.(2) din legea sus menționată, recomandăm ca o enumerare distinctă, marcată cu o literă, să nu cuprindă, la rândul ei, o altă enumerare sau alineate noi.
Tot ca observație de ordin general, semnalăm modul neunitar în care sunt inserate marcările corespunzătoare numerelor curente, nivelului studiilor, cuantumului salariilor de bază, coeficientului sau a altor rubrici din anexe. Considerăm că aceste marcări trebuie plasate la mijlocul rubricii și nu în partea de jos sau sus a acesteia.
Totodată, recomandăm ca parte de început a tabelelor prevăzute în anexă să fie prevăzută pe o singură pagină, evitându-se situații precum cele de la paginile 45-46 ale propunerii legislative, unde denumirea rubricilor unui tabel figurează pe două pagini.
7. Referitor la măsurile propuse, semnalăm că sistemul de salarizare care va fi instituit prin prezenta propunere legislativă va avea la bază principiile enumerate la art.6. Ca urmare, este necesar ca stabilirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare funcție dintre cele prevăzute în anexele la proiect să fie realizată cu respectarea respectivelor principii.
Astfel, pentru asigurarea principiilor importanței sociale a muncii și al ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, salariile dintr-o unitate corespunzătoare funcțiilor de execuție ar trebui să nu fie mai mari decât salariile corespunzătoare funcțiilor de conducere din aceeași unitate. Avem în vedere faptul că, la funcțiile de conducere, gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă sunt incluse la nivel maxim în salariul de bază, iar pentru funcțiile de execuție, salariu de bază este la gradația 0, urmând să fie majorat conform fiecărei gradații corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, putând ajunge astfel, în anumite cazuri, mai mari decât salariile de bază corespunzătoare funcțiilor de conducere din aceeași structură organizatorică, încălcând astfel prevederile principiilor de la art. 6.
Cu titlu de exemplu, menționăm funcțiile prevăzute la Capitolul II lit.A pct.III lit.b) din anexa nr.VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare Administrație, unde salariul de bază în anul 2022 corespunzător gradației 0 de vechime pentru funcțiile de execuție de auditor gradul IA va fi de 4819 lei, iar cel pentru funcțiile de consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier gradul IA va fi de 4733 lei.
Dacă aceste valori se majorează ținând cont de transele de vechime în muncă prevăzute la art.10 din propunerea legislativă, se va ajunge în situația în care cei care au peste 20 de ani vechime în muncă și ocupă respectivele funcții să aibă un salariu de bază mai mare decât salariul corespunzător funcțiilor de conducere prevăzute la lit.a). În mod concret, un auditor gradul IA cu vechime peste 20 de ani va avea un salariu de bază mai mare decât al unui director general adjunct gradul I.
Un alt exemplu al acestei situații este reprezentat de anexa nr.VIII, Capitolul II lit.B pct.I, unde pentru unele funcții de execuție salariul de bază corespunzător gradației de vechime 0 va fi în anul 2022 mai mare decât cel prevăzut pentru unele funcții de conducere în care este cuprinsă gradația maximă de vechime.
Ca urmare a celor ce preced, sugerăm reanalizarea și revederea tuturor salariilor de bază prevăzute de prezenta lege, astfel încât, indiferent de vechimea în muncă, o funcție de execuție să nu fie remunerată mai mult decât o funcție de conducere.
8. La titlu, referitor la sintagma plătit din fonduri publice semnalăm o exprimare neunitară cu art.1 alin.(1), unde este utilizată sintagma plătit din bugetul general consolidat al statului. Propunem corelarea textelor.
9. La art.1 alin.(2), pentru unitate de marcare cu celelalte norme similare din proiect, literele care identifică enumerările vor fi marcate cu paranteză pe partea dreaptă, în locul punctului. Formulăm prezenta observație și pentru art.2 alin.(1), art.8 alin.(1) și (2), art.37 alin.(2), precum și pentru celelalte situații similare din proiect.
10. La art.2 alin.(2), pentru unitate terminologică cu alin.(1), recomandăm reformularea textului, astfel:
(2) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică personalului din Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară.
La alin.(3), semnalăm că ipoteza juridică a personalului care ocupă funcții de demnitate publică este prevăzută și la alin.(1) lit.e., astfel încât este necesară corelarea textelor, pentru a se evita dubla reglementare.
11. La art.7, pentru rigoare normativă, este necesară înlocuirea expresiei Termenii utilizați în prezenta lege au următoarea semnificație:, cu expresia În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:.
La lit.a), pentru precizia exprimării, sintagma anexele la prezenta lege trebuie înlocuită cu sintagma anexele nr.I-IX. Pentru aceleași considerente, la lit.b), sintagma conform anexelor la prezenta lege trebuie înlocuită cu sintagma conform anexelor nr.I-IX. Formulăm prezentele observații pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.h), semnalăm că ipoteza juridică a salariului lunar este prevăzută și la lit.g), astfel încât este necesară corelarea textelor, pentru a se evita dubla reglementare.
12. La art.9, semnalăm că este folosită expresia familii ocupaționale de funcții bugetare, concept care se regăsește și în titlul anexelor nr.I-VIII. Pentru un spor de rigoare normativă, propunem ca această expresie să fie definită în cadrul art.7, eventual prin raportare la Clasificarea ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr.1.832/856 din 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, trebuie eliminată sintagma din prezenta lege, ca fiind de prisos. Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din proiect, inclusiv în ipoteza utilizării sintagmei la prezenta lege.
13. La art.10 alin.(4), semnalăm utilizarea improprie a substantivului procentul. Menționăm că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX) editat de Institutul Iorgu Iordan al Academiei Române, procentul este a suta parte dintr-o cantitate dată sau proporția în raport cu o sută. Ca urmare, pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea substantivului procentul prin sintagma cota procentuală. Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare.
14. La art.11 alin.(1), deoarece la art.2 alin.(1) pct.5 din Legea nr.273/2006 sunt definite autoritățile administrației publice locale, iar la pct.39 al aceluiași alineat sunt definite instituțiile publice locale, pentru rigoarea și corectitudinea redactării, sugerăm ca referirea la acestea să se facă în ordinea corectă, respectiv: din autoritățile administrației publice locale și instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la
La alin.(2), pentru unitate terminologică cu definiția din Legea nr.273/2006, recomandăm înlocuirea sintagmei autorități publice ale administrației publice locale cu sintagmei autorități ale administrației publice locale. Totodată, pentru respectarea normelor gramaticale, deoarece nu este la începutul normei, termenul Anexa se va reda cu literă mică, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin.(3), pentru o exprimare specifică stilului normativ, expresia în condițiile prevăzute la alin. va înlocui expresia în condițiile alin.. Formulăm prezenta observație și pentru art.29 alin.(1), precum și pentru toate situațiile similare din proiect.
15. La art.14 alin.(2), pentru precizia exprimării, recomandăm să fie prevăzute, în mod expres, datele de identificare ale ordinului ministrului educației naționale vizat. Menționăm că, de lege lata, în speță este aplicabil Ordinul nr.5.561 din 7 octombrie 2011 al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.
16. La art.17, având în vedere că titlul Legii nr.490/2004 a mai fost menționat în textul propunerii legislative, potrivit normelor de tehnică legislativă, trimiterile ulterioare la acest act normativ se vor realiza fără indicarea titlului, ci doar a evenimentelor legislative suferite de acesta. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare în care un act normativ este menționat de mai multe ori în proiect.
Totodată, recomandăm dezvoltarea normei în partea de final, deoarece, în actuala redactare, este incompletă.
17. La art.18 alin.(1), pentru o completă informare juridică asupra Legii nr.26/1994, după cuvântul republicată trebuie introdusă sintagma cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(2), pentru unitate redacțională cu alte acte normative, sintagma prevederile alin.(1) al art.25 din prezenta lege trebuie înlocuită cu sintagma prevederile art.25 alin.(1). Reiterăm observația și pentru art.38 alin.(2), unde, în finalul textului sintagma prevederilor alin.(2) al art.37 din prezenta lege va fi înlocuită cu sintagma prevederilor art.37 alin.(2), precum și pentru toate situațiile similare.
La alin.(3), pentru rigoarea exprimării, sugerăm înlocuirea sintagmei la data intrării în vigoare beneficiază de drepturi cu sintagma la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de drepturi.
18. La art.23, precizăm că denumirea corectă a editorialului menționat este Monitorul Oficial al României, Partea I.
19. La art.25 alin.(2), pentru rigoarea exprimării, norma de trimitere trebuie redată astfel: drepturile prevăzute la art.2 alin.(1), art.3, Capitolul II și anexa nr.II.
20. La art.26 alin.(4), pentru precizia normei, sintagma cu modificările și completările ulterioare trebuie înlocuită cu expresia aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.94/2014, cu modificările și completările ulterioare.
21. La art.32 alin.(4), pentru corectitudinea redactării, sintagma prevăzute la alin.(1) și alin.(2) trebuie înlocuită cu sintagma prevăzute la alin.(1) și (2).
22. La denumirea Capitolului IV - Dispoziții finale și tranzitorii, precizăm că, potrivit prevederilor Legii nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile tranzitorii sunt clasate înaintea dispozițiilor finale și nu invers. Ca urmare, Capitolul IV trebuie redenumit, astfel: Capitolul IV - Dispoziții tranzitorii și finale.
23. Întrucât alin.(1) și (3) ale art.33 nu conferă precizia necesară, sugerăm revederea acestora.
Totodată precizăm că denumirea marginală nu reflectă conținutul articolului, întrucât normele vizează și acordarea de concedii, cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea și locuința. Drept consecință, sugerăm ca alin.(1) și (3) să facă obiectul unui articol distinct.
24. La art.34, semnalăm că sintagma potrivit legislației în vigoare nu este suficient de clară sub aspectul actelor normative avute în vedere, astfel încât este afectată predictibilitatea normei. Sugerăm revederea și reformularea corespunzătoare a textului.
25. La art.37 alin.(2) lit.a), referitor la ipoteza stabilirii, ca salariu de referință, a celui de la nivelul acordat pentru luna martie 2017, având în vedere că, de la acel moment și până la momentul intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, pot exista situații în care unele salarii să crească, urmare a aplicării altor acte normative, recomandăm ca momentul de referință să fie o lună cât mai aproape de data prevăzută la art.45, eventual prin raportare la nivelul acordat pentru luna iunie 2017. Totodată, semnalăm că, din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.794/2016 rezultă că, excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești, de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice, afectează art.124 și art.126 din Constituție.
La lit.b), pentru rigoarea redactării, sintagma prin excepție de la lit.a va fi înlocuită cu sintagma prin excepție de la prevederile lit.a). Reiterăm observațiile pentru toate situațiile similare.
La lit.e), pentru claritatea exprimării, sintagma înmulțirea coeficienților din Anexa IX va fi înlocuită cu sintagma înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr.IX.
La alin.(3) lit.c), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma literele a), b) și c) trebuie înlocuită cu sintagma lit.a) și b), având în vedere faptul că un text nu poate conține o normă de trimitere referitoare la el însuși.
La lit.d), semnalăm că ipoteza legislativă este similară cu cea de la alin.(2) lit.e), astfel încât recomandăm corelarea normelor, pentru a se evita dubla reglementare.
La alin.(6), pentru corectitudinea redactării, sintagma conform alin.(2) lit.b, c și d, alin.(3) și alin.(4) va fi redată sub forma conform alin.(2) lit.b)-d), alin.(3) și (4).
Totodată, având în vedere implicațiile practice deosebit de complexe ale dispozițiilor prezentei propuneri legislative, pentru înlăturarea oricărui dubiu în interpretare și aplicare, recomandăm completarea art.37 cu un nou alineat care să prevadă păstrarea salariului în plată la data intrării în vigoare a prezentului demers legislativ.
Semnalăm că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.433 din 28.06.2010, reiterând considerentele din Decizia nr.1221 din 12 noiembrie 2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.804 din 2 decembrie 2008 a stabilit, expressis verbis, că dreptul la muncă este un drept complex care include și dreptul la salariu. Salariul este o componentă a dreptului la muncă, iar diminuarea acestuia constituie o restrângere.
Pe de altă parte, în anexa nr.V - Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție, prin textul propus la art.27 din Capitolul VIII se garantează chiar păstrarea drepturilor câștigate dobândite în condițiile legii până la data intrării în vigoare a noii legi. Dat fiind prevederile art.16 alin.(1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și discriminări, o asemenea dispoziție cu caracter general este necesar să fie introdusă și să vizeze întreg personalul bugetar salarizat din fonduri publice.
26. La art.38 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, propunem ca expresia aplicarea integrală a prezentei legi să fie reformulată sub forma aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi.
27. La art.40, semnalăm că, prin aplicarea normei, în actuala redactare, se realizează o diferență de tratament între persoanele ale căror pensii se află în plată și cele ale căror pensii vor fi stabilite sau acordate după data de 01.07.2017, ceea ce ar putea fi apreciat ca fiind discriminatoriu. Menționăm că, în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.872 din 25 iunie 2010, referită mai sus, se precizează că în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că art.1 din Protocolul adițional la Convenție nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta art.14 din Convenție privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislație care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuții -, acea legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art.1 din Protocolul adițional la Convenție.
Întrucât în cuprinsul art.40 se face trimitere la mai multe acte normative, respectiv Legea nr.7/2006, Legea nr.216/2016, Legea nr.303/2004, Legea nr.223/2015, Legea nr.94/1992, pentru o informare juridică asupra acestora ar fi trebuit indicate atât titlurile cât și evenimentele legislative suferite. Cu referire la Legea nr.96/2006, pentru precizia exprimării, după cuvântul republicată trebuie introdusă sintagma cu completările ulterioare. Totodată, apreciem că, prin utilizarea expresiei Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, norma este insuficient de precisă, afectând predictibilitatea acesteia, având în vedere că și după intrarea în vigoare a legii se pot proroga anumite dispoziții, ceea ce determină ca aplicarea integrală a actului normativ să necesite un timp îndelungat, incert și imprevizibil.
28. La art.41, pentru rigoare normativă, sugerăm reformularea textului, astfel:
Art.41. - Salarizarea absolvenților ciclului I și/sau II (Bolonia) se face la nivelul absolvenților cu studii superioare de lungă durată (S), potrivit art.18 alin.(1) și (3).
29. La art.43, referitor la ordinea exprimării dispozițiilor normative propuse spre abrogare, semnalăm că acestea trebuie să debuteze cu legile, apoi cu celelalte categorii de acte normative, precizându-se complet datele de identificare a acestora. Totodată, pentru facilitarea accesului la informația legislativă, sugerăm ca, în cadrul aceleiași categorii de acte normative, dispunerea acestora să se realizeze în ordine cronologică.
La lit.b), recomandăm ca numărul alineatului, ca subdiviziune a articolului, să se încadreze între paranteze. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din cuprinsul actului normativ. De asemenea, pentru rigoarea informației legislative referitoare la aprobarea actului, întrucât ordonanța a fost aprobată numai cu modificări, sintagma și completări trebuie eliminată.
La lit.c), pentru precizia normei, este necesar a se menționa expres dispoziția supusă abrogării. Pentru claritatea informației legislative, titlul actului normativ trebuie completat cu următoarele informații referitoare la publicare: publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 13 iulie 1998, urmat de sintagma cu modificările și completările ulterioare.
La lit.d), pentru o corectă și completă informare juridică, textul referitor la republicarea actului normativ se va reda sub forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.166 din 7 martie 2014. Reiterăm observația referitoare la precizia datelor de identificare a periodicului în care s-a realizat republicarea actului și pentru actualele lit.g) și h). De asemenea, sintagma cu modificările și completările ulterioare va fi eliminată.
La lit.e), pentru corectitudinea redactării, la titlul actului normativ, cuvântul registrului se va înlocui cu Registrului.
La lit.f), semnalăm faptul ca Legea nr.274/2004 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2014, la rândul său aprobată prin Legea nr.145/2015. Pe cale de consecință, se impune înlăturarea textului propus spre abrogare, eliminarea literei f) și renumerotarea corespunzătoare a literelor subsecvente.
La lit.g), pentru rigoarea exprimării, cuvântul statutul se va scrie sub forma Statutul iar sintagma cu modificările ulterioare va fi eliminată.
La lit.h), pentru unitate în redactare, articolele propuse spre abrogare se vor reda sub forma art.14 și 15, iar, la final, pentru corecta informare normativă, sintagma cu modificările ulterioare va fi înlocuită cu expresia cu modificările și completările ulterioare.
La lit.i), pentru rigoarea informației juridice, sugerăm reformularea textului în partea de debut, astfel: alin.(2) al art.13 din Regulamentul de organizare și funcționare a Agenției Naționale Anti-Doping, aprobat prin Hotărârea Guvernului ....
La lit.j), pentru menționarea corectă a naturii intervențiilor suferite de actul normativ de bază, sintagma cu modificările și completările ulterioare trebuie înlocuită cu sintagma cu modificările ulterioare.
Semnalăm că după lit.j) următoarea enumerare este marcată ca fiind lit.n). Se impune renumerotarea literelor acestui articol, cu atât mai mult cu cât nu este respectată nici ulterior ordinea firească a literelor alfabetului.
La prima enumerare marcată cu lit.n), la titlul actului normativ, sintagma din România trebuie redată sub forma în România.
La lit.k), după titlul Legii-cadru nr.284/2010 trebuie precizat periodicul în care a fost publicată aceasta, precum și mențiunile referitoare la existența unor modificări și completări ulterioare, dacă s-au realizat.
La lit.l), la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2014 trebuie menționat periodicul în care a fost publicată aceasta, precum și faptul că această ordonanță a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.185/2015, suferind după această aprobare și modificări.
La lit.m), pentru unitate în redactare, expresia aprobată prin va fi redată sub forma aprobată cu.
La lit.o), întrucât titlul actului normativ a fost modificat, sintagma pentru completarea art.1 din Ordonanța se va înlocui cu expresia pentru completarea Ordonanței.
La lit.r), întrucât intervențiile legislative se realizează pe actul de bază, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2014, act care este propus la rândul său spre abrogare, se impune eliminarea textului propus spre abrogare și renumerotarea corespunzătoare a literelor subsecvente. Observația este valabilă și pentru soluțiile legislative propuse la lit.s), w), x) și dd), unde, având în vedere faptul că dispozițiile de modificare și completare se incorporează în actul normativ de bază, referirile trebuie să aibă în vedere aceste acte și nu pe cele prin care se aduc intervenții legislative.
La lit.ț), pentru unitate în redactare și datorită faptului că art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015 a fost abrogat, articolele propuse spre abrogare se vor reda sub forma art.1, 2, 31-36 și 4-7.
La lit.u), pentru unitate în redactare, la titlu, cuvântul Urgență se va scrie cu literă inițială mică. Observația este valabilă si pentru lit.z și aa).
La lit.v), pentru rigoarea redactării, norma va debuta astfel: Art.I și II.
La lit.bb), pentru rigoare normativă, textul va debuta astfel: art.1-5, 17, 20 alin.(2) și art.22.
La lit.cc), pentru claritatea și precizia normei, sugerăm eliminarea semnului , poziționat între alineatul (1) și litera k).
La lit.dd), semnalăm faptul că norma supusă abrogării nu se regăsește în Legea nr.160/2012. Prin urmare, sugerăm revederea dispoziției normative de abrogare.
La lit.ee), semnalăm că, în concordanță cu cerințele normelor de tehnică legislativă, este necesar ca expresia orice alte dispoziții contrare prezentei legi să fie înlocuită cu precizarea expresă a dispozițiilor avute în vedere pentru abrogare.
30. La art.44, referitor la apartenența anexelor nr.I-IX, conform normelor de tehnică legislativă, acesta trebuie plasat în finalul proiectului, ca ultim articol.
Pe cale de consecință, actualul art.43, care vizează stabilirea momentului intrării în vigoare a prevederilor prezentului proiect, trebuie să fie amplasat înaintea articolului susmenționat.
II. Observații și propuneri la anexele nr.I-IX
1. La anexa nr.I - Familia ocupațională de funcții bugetare Învățământ
a) la pct.4 din Capitolul I lit.A, Salarii de bază învățământ universitar, referitor la asteriscul din subsolul tabelului, recomandăm ca norma de trimitere să se realizeze sub forma Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Formulăm prezenta observație pentru toate cazurile similare.
b) la art.2 din Capitolul I lit.B, pentru un spor de precizie, recomandăm indicarea titulaturii ministerului la care se face referire, în cadrul redactării prin ordin al ministrului.
La art.7, pentru concordanță cu prevederile art.49 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem ca enumerările să fie marcate cu litere și nu cu liniuțe, cum s-a procedat în cazul de față.
c) la art.5 alin.(1) din Capitolul III lit.E, pentru claritatea normei, sugerăm reformularea corespunzătoare a expresiei care desfășoară activități deosebite.
2. La anexa nr.II - Familia ocupațională de funcții bugetare Sănătate și asistență socială
a) la pct.2 al Capitolului I, în ceea ce privește asteriscul marcat cu cifra 6 situat după tabelul c.4, cu referire la norma de trimitere la Ordinul ministrului sănătății nr.388/1992, semnalăm că acest act nu figurează în evidența oficială a legislației, astfel încât este necesară reformularea corespunzătoare a normei.
Totodată, la pct.2 din Notă, normele de trimitere la lit.a1 nr.crt.1-13, nr.crt.16-17, nr.crt.19-21 și lit.b1 nr.crt.1, 2, 5, 11 se vor realiza sub forma lit.a1 nr.crt.1-13, 16 și 17, 19-21 și lit.b1 nr.crt.1, 2, 5, 11.
b) la art.2 alin.(1) din Capitolul II, pentru rigoare normativă, sintagma schimbului normal de lucru trebuie înlocuită cu sintagma programului normal de lucru.
3. La anexa nr.III - Familia ocupațională de funcții bugetare Cultură
a) la Capitolul I, semnalăm că primul punct, care vizează Instituțiile de spectacole sau concerte naționale sau de importanță națională trebuie marcat cu I.
La lit.b) Funcții de execuție a acestui punct, nr.crt. aferent funcției Muncitor din activitatea specifică instituțiilor de spectacole sau concerte - treapta I trebuie marcat în mod corespunzător ca fiind nr.crt.10.
b) la lit.C a Capitolului VI, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr.189/2008 a suferit, ulterior aprobării prin Legea nr.269/2009, intervenții legislative atât de natura modificărilor, cât și a completărilor, pentru o corectă informare juridică, sintagma din final cu modificările ulterioare, se va reda sub forma cu modificările și completările ulterioare.
4. La anexa nr.IV - Familia ocupațională de funcții bugetare Diplomație
a) la art.2 din Secțiunea 1 a Capitolului III, pentru unitate redacțională, propunem înlocuirea sintagmei prevăzute în prezenta anexă cap.II cu sintagma prevăzute în prezenta anexă la cap.II.
b) la Capitolul IV, recomandăm marcarea ca articole a normelor numerotate cu cifre arabe.
La pct.4, pentru corectitudine, propunem înlocuirea sintagmelor alin.(1) literele (g) și (h) și punctul 5 alin.(1) cu sintagmele alin.(1) lit.g) și h), respectiv pct.5 alin.(1). Formulăm prezenta observație și pentru pct.9 alin.(1).
La art.7 alin.(4), pentru o exprimare specifică stilului normativ, termenul menționate se va înlocui cu termenul prevăzute. Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare.
La pct.8 lit.a), pentru precizia normei de trimitere, propunem înlocuirea sintagmei punctul 1 (a) cu sintagma pct.1 alin.(1) lit.a).
c) la Capitolul VI art.5, pentru rigoare normativă, propunem redarea in extenso a abrevierii MAE.
5. La anexa nr.V - Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție și Curtea Constituțională
a) la Capitolul I, în ceea ce privește nota de subsol a tabelului de la lit.B., propunem ca citarea Legii nr.303/2004 să se realizeze fără indicarea titlului, întrucât a mai fost prezentat și în nota de subsol de la lit.A.
b) semnalăm faptul că după Capitolul II este redat Capitolul IV, fiind necesară fie renumerotarea corectă a acestora, fie introducerea textului/textelor subdiviziunii lipsă.
c) la notele de subsol corespunzătoare Capitolului V, menționăm faptul că terminologia folosită este neunitară, întrucât se uzitează atât termenul puncte, când se au în vedere numerele curente 4-10, dar și substantivul pozițiile, atunci când sunt vizate numerele curente 1-3, impunându-se alegerea unei singure variante. Relevăm faptul că, în cuprinsul notelor de subsol din Capitolul II, este utilizat substantivul poziții.
d) în ceea ce privește marcarea Capitolului VI, propunem ca în loc de abrevierea Cap. să fie scris Capitolul. Reiterăm această observație și pentru Capitolul VIII, precum și pentru toate situațiile similare.
e) la nr.crt.5 și 6 din tabelul de la Capitolul VII, propunem eliminarea parantezelor care încadrează cuvântul local, pentru concordanță cu prevederile art.38 alin.(3) teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.
f) la Capitolul VIII, Secțiunea 1, pentru un limbaj juridic consacrat, propunem ca denumirea acesteia să fie Dispoziții generale și nu Dispoziții comune.
La art.3 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, sugerăm înlocuirea expresiei impuse de documentele internaționale, cu expresia prevăzute de documentele internaționale.
La art.9, referitor la norma de trimitere la anexa nr.V capitolul I lit.A și respectiv lit.B la prezenta lege, întrucât capitolul respectiv este alcătuit doar din cele două litere, dar și pentru rigoare normativă, propunem reformularea normei astfel: anexa nr.V capitolul I.
La art.10 alin.(1), pentru respectarea uzanței legislative propunem ca termenii din debutul enumerărilor să fie scriși cu inițiale mici.
La art.11 lit.a), pentru corectitudinea redactării, propunem inserarea abrevierii nr. după cuvântul Anexa, observația are aplicabilitate pentru toate situațiile de acest gen.
La lit.g), în legătură cu norma de trimitere la art.10 alin.(1) lit.a) nr.crt. 8, având în vedere că tabelul corespunzător lit.a) are doar șapte numere curente, propunem revederea și reconsiderarea acestei norme.
La art.16 alin.(1), pentru rigoarea redactării propunem ca formularea prevăzută la nr.crt.4 din anexa nr.V capitolul I lit.A la prezenta lege să fie scrisă sub forma prevăzută la anexa nr.V capitolul I lit.A nr.crt.4. După acest model se va reformula și norma de trimitere din cadrul art.22 alin.(1) și (3).
La art.17 alin.(1), cu privire la norma de trimitere la anexa nr.V capitolele II și III facem observația că din cuprinsul anexei nr.V a fost omis capitolul III, fapt pentru care nu ne putem pronunța asupra conținutului acestuia și nici asupra corectitudinii normei de trimitere. De asemenea, constatăm redarea incompletă a titlului Legii nr.567/2004, cu modificările și completările ulterioare, impunându-se revederea normei de trimitere la respectiva lege.
La art.21 alin.(5), pentru precizia normei de trimitere, recomandăm indicarea numărului anexei avute în vedere, întrucât expresia prevăzută în anexă este mult prea generică.
6. La anexa nr.VI - Familia ocupațională de funcții bugetare Apărare, ordine publică și securitate națională
La art.1 alin.(3) din Capitolul II, pentru unitate terminologică cu titlul Secțiunii a 7-a la care se face trimitere, sugerăm ca termenul acordate din expresia Drepturile bănești acordate să fie înlocuit prin termenul cuvenite. De asemenea, pentru un spor de rigoare redacțională, sintagma secțiunea a 7-a se va reda cu inițială majusculă, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La art.5 alin.(1), din considerente de tehnică legislativă, propunem ca expresia prevăzute în Anexa nr.VI capitolul I la prezenta lege să fie înlocuită cu expresia prevăzute în cap.I din prezenta anexă. Formulăm prezenta observație și pentru situațiile similare de la alin.(2) și (3), precum și art.6.
La art.7 alin.(2), din considerente de redactare, sugerăm ca gradele militare enumerate să nu fie redate cu inițială majusculă, iar expresia locotenet-comandor de la a șaptea liniuță să fie corectată.
La alin.(3), semnalăm scrierea eronată a termenului salairului, observație valabilă și pentru art.11 alin.(5) și titlul Secțiunii a 7-a, în cazul termenului profesinoniști.
La art.25, precizăm că normele de tehnică legislativă nu permit prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor, fiind necesară eliminarea acestora; observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
La art.30, pentru rigoare normativă, sugerăm ca sintagma Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, denumit în continuare statut, aprobat prin Legea nr.35/1990 să fie înlocuită cu formularea Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, aprobat prin Legea nr.35/1990, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare statut.
La art.38 alin.(1) lit.e), pentru rigoarea redactării, sintagma clasa a I-a se va reda sub forma clasa I.
La art.60 alin.(3), pentru rigoare normativă, sugerăm revederea normei de trimitere la alin.(1) (3).
La art.63 alin.(8), pentru un spor de rigoare normativă, sintagma prevăzută la alin.(1), alin.(3) și alin.(4) se va înlocui cu formularea prevăzute la alin.(1), (3) și (4).
În titlul Secțiunii a 8-a, din considerente gramaticale, înaintea expresiei personalului civil se va insera articolul posesiv a.
La art.66 alin.(3), pentru precizia normei, sugerăm ca sintagma conform Secțiunii a 6-a la prezenta anexă să fie înlocuită cu formularea conform Secțiunii a 6-a din prezentul capitol
Reiterăm această observație și pentru situația similară de la art.90.
La art.69 alin.(3), expresia Parchetele militare se va reda sub forma parchetele militare.
La art.71 alin.(3) lit.d), pentru suplețea normei, propunem eliminarea sintagmei stabilit potrivit prevederilor lit.a), ca superfluă.
La art.82, semnalăm faptul că actul normativ la care se face referire, respectiv Decretul nr.163/1975 nu figurează în evidența legislativă, fapt pentru care nu ne putem pronunța asupra acestuia.
La art.88 alin.(4), este necesară corectarea termenului planiticați.
La art.90, potrivit uzanțelor normative, sintagma art.32, art.33, art.34 se va reda sub forma art.32 - 34.
7. La anexa nr.VII - Familia ocupațională de funcții bugetare Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cele aflate în coordonarea Primului-ministru și cele aflate sub controlul Parlamentului
La titlul anexei, pentru corectitudinea redactării sintagma Primului- ministru se va reda cu inițială mică. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.
La asteriscul situat după tabelul de la art.1, pentru corectitudinea informației juridice, sugerăm revederea sintagmei sporul de vechime în muncă, întrucât nu există concordanță cu art.10 alin.(2) și (4) din proiect, respectivele alineate făcând referire la gradații corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă.
La art.9, pentru un plus de rigoare în redactare, sintagma specifice domeniului de activitate căruia îi aparține se va înlocui cu formularea aplicabile domeniului de activitate în care este încadrat.
8. La anexa nr.VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare Administrație
a) la Nota din finalul pct.I a Capitolului I lit.A, semnalăm că, deși personalul de specialitate din cadrul Consiliului Legislativ este implicat în finalizarea procesului legislativ, aceasta instituție nu este menționată.
Consiliul Legislativ este organul de specialitate al Parlamentului, potrivit dispozițiilor art.79 alin.(1) din Constituția României, republicată, și prevederile Legii 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată.
Aceasta instituție are ca principale activități, avizarea proiectelor de legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului, avizarea republicării și rectificării actelor normative, avizarea propunerilor legislative inițiate de deputați și senatori, precum și a inițiativelor legislative ale cetățenilor, evidența oficială a legislației prin întocmirea Repertoriului legislației României.
Față de cele de mai sus, având în vedere și faptul că multe din observațiile formulate de Consiliul Legislativ în avizele pe care le emite sunt preluate și se regăsesc în forma finală a actelor normative, propunem ca și această instituție să fie menționată la pct.1 din Notă.
Totodată, deoarece sintagma personalul de specialitate implicat în finalizarea procesului legislativ nu este destul de clară, considerăm că este necesar să fie enumerate funcțiile publice din instituțiile menționate. Observația este valabilă și pentru a doua notă din finalul pct.I a Capitolului II lit.A.
La pct.III, semnalăm lipsa elementului ***) în cadrul celor două tabele de la lit.a) și b), astfel încât explicațiile prezentate în finalul acestui punct și marcate prin acest element nu își au un corespondent în textul punctului.
La art.6 alin.(2) din lit.B a Capitolului I, referitor la sintagma hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă precizăm că, potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, după caz, irevocabilă se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească definitivă.
b) la Capitolul II lit.A pct.I subpct.2.8., semnalăm că funcțiile aferente cabinetului demnitarului ar trebui corelate cu prevederile art.3 din Ordonanța Guvernului nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, cu modificările și completările ulterioare Cabinetul demnitarului este un compartiment distinct, care poate cuprinde următoarele funcții: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, precum și curier personal. Apreciem că posibila necorelare cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/1998 provine din preluarea funcțiilor prevăzute în anexa la Legea nr.284/2010, care cuprinde și ipoteza funcțiilor aferente serviciilor parlamentare.
La pct.II subpct.2 lit.b), referitor la pct.4 din Notă, propunem revederea textului, acesta fiind incomplet.
Totodată, pentru precizia și claritatea normei, sugerăm reconsiderarea pct.5 din Notă, în sensul revederii trimiterii la pct.3, deoarece sporul de condiții de muncă vătămătoare prevăzut la pct.4 presupune existența buletinelor de determinare sau după caz expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Semnalăm că la Capitolul II literele nu sunt marcate în ordinea alfabetică, lipsind lit.F și I.
De asemenea, la lit.A pct.IV, constatăm că există o singură subdiviziune numerotată cu cifra 1. Spre deosebire de aceasta, la lit.C unica subdiviziune nu este numerotată.
La lit.B pct.I lit.b), singura notă poziționată după tabel este numerotată cu 1, deși la pct.II, IV și V, la finalul fiecărui tabelul, nota nu este numerotată.
La lit.C, în cuprinsul tabelului de la lit.a), semnalăm că în coloana a treia, la prima poziție, nu este indicat nivelul studiilor corespunzător funcției de șef formație muncitori, fiind necesară completarea acesteia în mod corespunzător. Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din anexe.
La lit.D pct. I, în notele de subsol aferente tabelului se folosesc sintagmele ordin al ministrului, respectiv aprobarea ministrului. Astfel, pentru precizia și claritatea normei, este necesar să se specifice ministrul tineretului și sportului. Observația este valabilă și pentru nota de subsol marcată cu un asterisc, din finalul tabelului de la pct.II.
În plus, la nota de subsol marcată cu trei asteriscuri, din finalul tabelului de la pct.II, pentru un plus de rigoare normativă, în locul sintagmei prevăzut în anexă se va redacta prevăzut în prezenta anexă.
La lit.E pct.I subpunctul 2, semnalăm că în tabel, lit.a) Funcții de execuție de nave maritime figurează de două ori.
La lit.G pct.I, constatăm că în tabelele 1-4 de la lit.b), numerotarea funcțiilor continuă dintr-un tabel în altul, însă după nr.crt.12 urmează 14, 13, 15, impunându-se renumerotarea acestora.
La lit.H pct.2, în cuprinsul notei de subsol 1, denumirea Ministerului Muncii, Familiei, protecției Sociale și persoanelor vârstnice se va înlocui cu Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
La partea introductivă art.2 alin.(1) de la lit.K,, semnalăm că se face trimitere în mod greșit la capitolul II lit.F-lit.K din prezenta anexă. Semnalăm că lit.F lipsește din succesiunea literelor cuprinse în structura Capitolului II. Pe de altă parte, norma de trimitere se regăsește chiar în art.2 al lit.K, neputându-se face referire la propriile prevederi ca și cum acestea ar fi subsumate altei subdiviziuni. Pe cale de consecință, este necesară revederea normei, ținând totodată seama de uzanțele normative potrivit cărora doar când sunt indicate structuri aparținând altui capitol sau altei anexe se menționează acest lucru, nu când este vorba despre subdiviziuni din prezentul capitol și prezenta anexă.
De asemenea, la art.3, reglementarea are în vedere Sporurile la salariul de bază prevăzute în capitolul II lit.C lit.K din prezenta anexă . Menționăm faptul că nu se vorbește despre sporul de vechime decât în cuprinsul unora dintre literele indicate, nu în toate. Ca urmare, pentru rigoare normativă, se impune corectarea trimiterii.
La art.1 alin.(2) de la lit.L, potrivit uzanțelor normative, întrucât norma analizată face parte din aceeași anexă și același capitol, referirea din finalul textului va fi reformulată astfel: prevăzute la lit.A, pct. II.1, lit.b).
La art.4 alin.(1), apreciem că sintagma prevăzute în anexă este necesar a fi completată fie cu numărul anexei la care se face referire, fie cu termenul prezenta, plasat anterior ultimului cuvânt, în ipoteza în care este vizată anexa nr.VIII.
9. La anexa nr.IX Funcții de demnitate publică, constatăm că titlurile care preced tabelele de la lit.A și C sunt incomplete, fiind necesară redactarea lor în mod corect.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.